Am iubit… de Nicolae Labis

Am iubit de când mă ştiu
Cerul verii, străveziu,


Despletitele răchite,
Curcubeiele pe stânci


O
ri pădurile adânci
Sub ger alb încremenite.

Mi-a fost drag pe bărăgane
Să văd fetele morgane
Ori pe crestele din munte
Joc de trăsnete rotunde,
Scurgerea cocorilor,

Pacea înălţimilor,
Semeţia pinilor

Plini de scama norilor.

Am iubit iubirea pură,
Floare roşie pe gură

Şi în inimă arsură,
În priviri zăpezi candide
Şi-n piept voci necontenite.

M-a înfiorat ades
Tot ce gândurile ţes:
Pe al filelor polei
Dansuri repezi, legănate,
De pe arcuri înstrunate,

Săgetarea de idei…

 

Toată-această măreţie
Ne-a fost dată din vecie…

 

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.